Prima data

Mda. Niciodata nu-i ca prima data, clar. Mereu imi voi aminti (aceasta) prima data... speciala, aparte, cu senzatii distinse...

M-am facut patron. Ha! Pentru prima data. Aparte trairi. Da, stiu, la varsta mea trebuia sa fiu patron a cel putin patru firme, nu? Eh, iata ca si aici eu m-am miscat mai greu. (Noroc ca mai stiu oameni nedetinatori inca de firma si deci ma simt inca parte dintr-o comunitate...)

Inaltator. Alt aer cand merg pe strada... sunt om de afaceri! Unul cu 11 ron in buzunar fix in clipa asta, dar am ceva in plus ce altii n-au: firma in curs de infiintare. Cu sanse mari sa devina generator de noi fire albe, dar ce conteaza?

Nu stiu nimic despre ce si cum se face o firma. Dar senzatia e deosebita. De cand am inceput sa intreb in stanga si in deapta "stiti pe careva care se ocupa cu infiintat firme", am fost tratata special. Chiar si simpla intentie de a fi patron (caci deocamdata doar intentie era) a atras cel putin doi avocati nerabdatori sa ma ajute. Ei mi-au facut oferte speciale (aveam sa aflu ulterior) la peste dublul pretului normal pentru infiintare de firme. M-am simtit deosebit! Mi-am spus ca deja inspir maxima prosperitate celor din jur...

Prima mareata decizie de management (ce fain suna, nu?): numele firmei! Complicat! Zau daca nu mi-am stalcit (mai tare decat sunt deja) toti cei trei neuroni din dotare. Pana la urma am gasit un nume care imi suna cat de cat... si doua pe care a trebuit sa le propun suplimentar.

Am adunat acte, am desfiintat depozite, din pricina de probleme de concordanta intre socoteala de acasa si aia din targ, si m-am pornit la drum.

Citit cod CAEN. Incercat din rasputeri sa ghicesc/inteleg la ce s-or fi referit autorii prin unele randuri. Creat obiect de activitate mai larg (ca asa am auzit ca trebuie) de vreo 20 de randuri. Mers la avocatul ales. Platit. Avocatul, un mai vechi cunoscut mi-a zis incurajator: "ce naiba te legi la cap fara sa te doara?"... Hm! Mi-am zis ca nu ii e inca foarte clar ce vreau sa fac si d'aia...

Mers la notar - declaratii, specimen de semnatura. Platit. Intrat in vorba la intrare cu o alta prospera doamna de afaceri, probabil: "va faceti firma... aoleeeeeuuuuu... succes!!!" Urarea mirifica dar tonul un pic cam.... Eh... cine stie... Mergem inainte!

Mers la alt notar (cred ca notar - habar n-am ce-o fi, ca avocatul m-a dus). Semnat jdemii de alte hartii. Act constitutiv (in care cele 20 de randuri ale mele se facusera 5 pagini - ca cica las' ca-i mai bine asa), contract de comodat, hartie rezervare nume firma etc. Ah, da... si numele ala care imi placuse... pa! Cica nu era... liber, asa ca m-am trezit doar cu optiunea a doua... Mi-am zis ca daca fac afaceri pot sub orice nume, nu? Platit! Da' stampila nu vreti? Vreau! Cum naiba patron fara stampila? Pai nu? Platit... iar!

Ajuns la banca - 50 min pentru depunerea capitalului social in circa 28 de grade din incapere. Muuuulte hartii de completat si semnat... Sunt clienta mai veche a bancii respective asa ca am obtinut informatii suplimentare amabile "ca ne cunoastem": "aaa... stati sa vedeti cate completati la deschiderea de cont pentru firma..."... Si sa nu uit: PLATIT!

Pfff... Inspir adanc uitandu-ma la chitanta de bancomat ce-mi arata un sold cam... anemic si cam pe duca, si-mi zic ca gata, am rezolvat macar prima etapa. Sun avocatul sa-l anunt... "Stii... am uitat sa-ti spun de acordul asociatiei de locatari pentru sediu..."

Dupa ce ma prind ce naiba inseamna asta, ma infiintez la administratia blocului in care detin un apartament dar in care nu locuiesc. Un apartament ce este inchiriat. Dupa ce ma prezint, dl administrator, cu un zambet dubios... ma pofteste amabil sa iau loc "ca avem de discutaaaat". Ce dragut... poate vrea sa ma felicite ca ma fac patron, ma mint singura simtind ca ceva e alunecos! 45 minute doar dumnealui a vorbit, plangandu-se de "nenorocitul de chirias" care deranjeaza toti vecinii. Incercand sa aplanez conflictul, baigui repede cand am loc de el, ca inteleg si-o sa incerc sa vorb... cand brusc imi pica fisa! Intreb... Si-s deranjati si vecinii aia de p'aproape... de la care am eu nevoie de semnaturi? Daaaaa... Mai ales aia! Hait! Cand discutia parea a se apropia de final, intra pe usa si un domn distins. Buna seara - buna seara. Dansul e dnul Mocanu - dansa dra... vecina de dedesubt! Aaaaa... ce bine ca va cunosc dra... Ia sa va zic eu... bla bla bla... inca 20 minute. (in paranteza doar fie spus, omul e deranjat extrem ca chiriasul meu gateste prea des iar copiii avand 3 si 5 ani alearga prea mult...). Imi blestem in gand incredibil de proasta inspiratie de a nu face naibii sediul ala social acolo unde stau - in casa parintilor... Mi-am zis ca detin proprietati in pana mea... Si uite asa... hartia ce parea cel mai usor de obtinut s-a dovedit a-mi genera noi si noi senzatii de... om important. Practic, nestand in acea locuinta, multi dintre vecinii "mei" vor sa ma cunoasca si probabil vorbesc foarte des de mine. Pana la urma sa le fiu indiferenta ar fi mai dureros, nu?

La hartia asta se opreste (deocamdata) povestea caci ieri am ramas in stadiul in care "poate se rezolva" cu asociatia locatarilor deranjati de gatit...

Nu pot sa nu observ inca o parte comica a situatiei - magazinul meu va vinde obiecte de bucatarie celor pasionati de gatit. Ma gandesc sa-i ofer domnului vecin un voucher cadou... Daca as gasi un voucher cu miros...

Un cunoscut tocmai mi-a povestit cum "si el a avut gargauni" cu facut firme la un moment dat... Ma gandesc ca ceva-ceva or incerca sa spuna toti oamenii astia. Sau - stiu - sunt invidiosi pe potentialul meu viitor mare succes! Na!

Intre timp, ca prosper om de afaceri cu exact 11 ron ramasi in buzunar in acest moment, ma delectez uitandu-ma prin camerele de supraveghere in micul magazin ce vrea a fi marea mea afacere, (care magazin e complet gol acum in asteptarea marfii), nu pot dormi (nu stiu de ce) iar cand am putut dormi am visat ca viitoarea angajata pe care o intervievam ma musca de cap. Nu are cum sa mi se intample nesomnul de la faptul ca pana acum doar am cheltuit...aaa pardon... investit si ca tot omu' sarmano-strans m-am chinuit muuuulti ani sa adun acolo niste "firfirei" sa am cu ce, firfirei ce nu stiu, zau, daca s-or mai intoarce... Asa ca imi omor vremea bantuind pe net si afland ca in maretia mea, voi avea si tone de taxe de platit, ca-mi trebuie contabil si ca probabil e bine sa tin avocatul pe aproape...

In rest... toate bune. Sunt patron (de fapt in curs de devenire patron)! Ha!

p.s. 12 noiembrie - vecinu' de sus n-a vrut sa semneze acordul' lu peste. si s-a hotarat abia azi...