marți, 27 ianuarie 2009

Dumnezeu si ale Lui...

N-as vrea sa intru in polemici sau sa para ca abordez un ton "glumet" la adresa religiei, caci stiu ca e un subiect prea sensibil pentru multi si ca de la un punct incolo sigur nu ne-am mai putea intelege :D dar... am si eu o nedumerire (am mai multe dar doar de una ma "ocup" in randurile ce urmeazaP:))...: Dilema mea este cum se impaca credinta unui om cu propriile-i fapte (ma refer aici strict la oamenii care cred/pretind/sunt convinsi ca au credinta in Dumnezeu)? Incerc sa inteleg!
Vad adesea neconcordante uriase - sau poate vad aiurea - intre vorba si fapta. Cum e cu cele 10 porunci si respectarea lor? Nu-s ele baza credintei? Nu ar trebui ca orice purtator al ideii ca "cineva e sus si vede" sa-si conduca actiunile in viata intai bazat pe aceste 10 porunci? Credinta are mai multe grade??? Grad 0 - crezi un pic, grad 5 - crezi pe la mijloc iar la 10 esti foarte credincios? Vad adesea in jur oameni ce se pretind "credinciosi" si "cu frica lui Dumnezeu" :P, dar care mint, fura, inseala sau fac o tona de lucruri care dupa parerea mea numai respectarea celor 10 porunci nu arata. Incerc sa pricep! Ar mai fi varianta ca acei insi sa interpreteze diferit "Sa nu furi" de pilda. Pana la urma sunt mai multe variante de interpretare, cred. Daca esti credincios doar "un pic", atunci sa furi o scrumiera acolo... intr-un restaurant, sau tacamurile de la o nunta... nu e chiar asa rau, ma gandesc :))! Si daca insusirea obiectelor de mai sus nu credem ca ar fi chiar... "furt", dilema mea e ca si rezolvata. "Sa nu fii desfranat"... e iar extrem de interpretabil. Pana la urma ce inseamna "desfranat"? :)) [DEX: depravat, destrăbălat, dezmăţat, imoral, stricat, (pop.) curvar, (înv.) preacurvar, preacurvitor. (Un bărbat ~; e un ~.)]... interpretabil deci :))?! Daca ai grad 3 de credinta :P, atunci poti fi desfranat grad 7 sa spunem..., nu?:) Poti in continuare sa spui "Doamne ajuta" si sa dai bani saracilor - asa chiar cred ca crezi:D ca mai capeti o bila alba mai mare in valoare absoluta decat bila neagra capatata prin desfranare :))! "Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau." - iarasi e interpretabil :D... Ce inseamna "aproape"? Fiecare poate interpreta in felul lui. Unii considera ca nevasta nu e destul de "aproape"... deci poate fi mintita iar sotul poate fi credincios 100%. Altii cred ca o minciuna "mica" nu se pune la socoteala. Deci ar trebui sa avem si o specificatie clara legata de cum cuantificam o minciuna ca fiind "mica" sau "mare", si apoi trebuie sa stabilim de la ce grad incolo "se pune la socoteala"... :). Si evident, putem continua pe aceata tema la infinit... Din nou, ce vroiam sa spun este ca nu pricep cum impaca unii oameni gandul ca ei sunt credinciosi, cu faptele proprii! Ori cred despre faptele lor ca nu se inscriu la capitolul "minciuna", "furt", etc... ori... NU sunt credinciosi, deci mint inclusiv cand spun c-ar fi. Pana la urma da bine sa inserezi "Dumnezeu" si in discursurile politice, nu? E chiar la moda si iti poate asigura un electorat substantial. Ca om politic de pilda, daca recunosti ca esti ateu, s-a terminat... e clar! Nu conteaza nici ce planuri ai pentru copiii saraci, sau pentru strazile distruse sau pentru salvarea omenirii :))... gata, nu esti bun de nimic! :) Daca in schimb alaturi de a spune din cand in cand "Doamne ajuta", iti atarni la gat si o cruciulita (sau o cruce mai maaare:D...), deja toate sunt iertate din principiu :))) - in acest caz se spune ca "omul e supus greselii". Cu cruciulita la gat poti fura si minti in voie ca "Dumnezeu e bun si iarta!":D. Probabil astfel gandesc cei ce se pretind credinciosi dar se comporta ... interpretabil :D:)). Nu gasesc alta justificare... Ar mai fi o explicatie - nu interpretez eu corect cuvantul "credincios" [DEX:CREDINCIÓS, -OÁSĂ, credincioşi, -oase, adj. (Adesea substantivat) 1. Care este demn de încredere, pe care te poţi bizui; devotat, fidel unei persoane; nestrămutat, statornic faţă de un angajament, de o idee, de o cauză. 2. Care crede în existenţa lui Dumnezeu şi se conformează practicilor religioase. – Credinţă + suf. -ios.].

4 comentarii:

  1. Poate credinta e mai mult in suflet si mai putin in cuvinte sau in interpretarea acestora. Si (eu personal) nu cred ca noi, oamenii, detinem instrumentul de masura; cred ca asta este motivul pentru care suntem sfatuiti sa nu judecam :-D

    RăspundețiȘtergere
  2. Mmm... cum face politia sa "masoare" daca un infractor (ah, iar judec...:P)... un om, pardon, ti-a luat (sa nu spun furat) masina din fata blocului? Nu judeca? Sau crezi ca politistul respectiv, e "far' de pacat" si poate arunca primul piatra? Da' daca atunci cand te-ai duce sa faci plangere ti s-ar spune "nu putem judeca - Dumnezeu a spus astfel"??? Nu cumva exista totusi "standarde", sa spunem, acceptate de majoritate ca fiind permise judecatii? Sunt sigura ca in sufletul lui, omul care ti-a luat masina e bun si drept! (chiar, cine e bun si cine e drept, cum decidem?)

    RăspundețiȘtergere
  3. [...]am ales sa traiesc altfel. ‘Altfel’ inseamna si ca incerc sa aloc resurse in functie de utilitatea raportata la nevoile mele. Eu nu m-as gandi deloc la ei. Poti spune ca ignor, ca sunt fraier sau indiferent. Poate sunt toate la un loc. Eu vad asta ca pe un ‘algoritm de alocare’ si in timpul ramas ma bucur de viata asa cum e ea; si din ce observ in jurul meu, mai mult decat altii.[...]Este evident ca pe tine te framanta ceea ce vezi tu ca si contradictie dintre gandurile+simtirile lor si faptele lor. Nu mi-am propus sa te aprob sau sa te contrazic in comentariul meu. Am prezentat doar un alt posibil mod de a gandi si/sau a actiona la aceeasi stimuli.[...]

    RăspundețiȘtergere
  4. Evident, multa lume si-a pus intrebarea asta sau ceva de genu : exista "pacat" si "pacatzel"? (recunosc ca si eu m-am intrebat).Si sincer sa fiu nu prea e bogata lumea in raspunsuri la aceasta intrebare. dar mi s-a raspuns o data destul de logic(zic eu)ca:"pacat este o actiune care lasa dupa sine suferintza in alti oameni" iar restul este doar imoral sau "nu este etic".(la copiii mici le spui "nu fa asha , ca uite il doare si pe el" si se uita cu okii cat cepile la tine si invatza.daca nu invatza.. are o problema). La oamenii maturi cred ca nu ajuta nici sa-i dai una peste oki ..dar-mi-te religia/poruncile etc. desi pana la urma toti ar trebui sa faca diferenta intre bine si rau.si religia dusa la fanatism/extrema este pacat(cred). La faza cu de ce judecam (efectiv depunem plangeri in instante) m-am scarpinat si eu la ceafa.Buna intrebare.Poate pentru ca unii inca nu si-au pus intrebarea de mai sus...adik oare ce fac eu e ok?si cred ca a cauta dreptatea nu a fost nici o data gresit sau incorect.
    Acuma zic si eu..nu sunt nici preot, si nici sfant(dar sigur nu am "luat" masina nimanui din fata blocului :D )

    RăspundețiȘtergere